Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2016
Blogosfera Evanghelică

Aș numi-o fericire

Imagine
Sursă imagine: radiociresarii.ro
Cunoști atingerea caldă a unei nopți de primăvară, în care aerul e potrivit, nici călduț nici rece... Știi sunetul acela înăbușitor pe care îl scot greierii și apusul de soare pe care l-ai privit de atâtea ori dar căruia nu i-ai acordat atenția cuvenită?
Mirosul familiar al vântului rece, așa zisul miros de iarnă...Aerul rece ce îți pătrunde în nări și te trimite cu gândul către zări străine, zări albastre. Zâmbetul străinului de pe stradă și cățelul ce dă din coadă fericit mereu când te vede. 
Știi acea dungă a orizontului, dunga albastră ce poartă o mulțime de secrete și le duce către abisuri?
Aș numi-o fericire.
Mirosul de ciocolată caldă și de mandarine, focul mocnind în sobă și frigul de afară.  Cunoști tu taina cerului?  Nici eu.  Și totuși, cerul în toată splendoarea lui ne transmite de multe ori atâtea lucruri neînțelese de noi.  Dacă...ce ar fi dacă le-am putea descifra măcar odată?
Stelele întinse, mândre și argintii, naivitatea și bucuria unu…

Viața ne frânge aripile

Imagine
Sursă imagine: www.deviantart.com
Există momente în viață în care simți cum te cuprinde oboseala, simți cum se adună toate iar picioarele îți amorțesc și nu mai poți merge. Sunt acele momente în care nu contează în ce direcție privești sau în ce fel vezi lucrurile, pentru că orice ai face ești conștient de faptul că nu există un mai bine, că nu există acea fericire supremă la care ai tot sperat.

Venim pe această lume plini de speranță, poate înconjurați de zâmbete și de prezența celor dragi (asta într-un caz fericit, desigur) și copii fiind vedem viața ca pe o paletă de culori, una mai frumoasă decât alta.
Suntem hazlii, naivi și fericiți. Ni se pare că tot ce este în jur merită explorat și are o frumusețe aparte dar cu timpul viața ne frânge aripile. 

Pe drumul nostru ceva se întâmplă. O briza ușoară începe încet să ne mănânce câte un pic din speranță și din naivitate.
Nu știam cândva ce se întâmplă cu oamenii mari, de ce devin atât de reci, de ce uită să fie copii, de ce nu iubesc, …

Egoismul nu ajută la nimic, doar rănește inimi

Imagine
Sursă imagine:Kathy's Adventures - WordPress.com
Răceala ne-a cucerit sufletul, nu mai vrem să arătăm bunătate, să facem sacrificii și gesturi de iubire pentru cei din jur, ne este greu pentru că am devenit comozi. De ce să faci ceva pentru cel de lângă tine când ție îți merge bine? Când tu ai totul, de ce ai mai arunca un ochi către cel mai prăpădit?
Suntem atât de comozi încât ne este greu să facem până și cel mai mic gest pentru un alt om, pentru un străin. Avem familia și prietenii noștri, dacă apucăm să le facem lor un bine este de ajuns. 
Răceala de afară ne-a cucerit sufletul iar noi nici măcar nu ne-am dat seama. Am petrecut atât de mult timp în propria noastră companie încât am ajuns să nu mai vrem altceva.  Știți ceva?Egoismul nu ajută la nimic, doar rănește inimi. 
Haideți să ne amintim de sufletul nostru,  să ne amintim de faptul că până și un animal are inimă, să luăm exemplu. 
Haideți să nu mai fim răi unii cu alții, să nu ne fie greu să facem un gest frumos pentru ce…

Își întindea aripile...

Imagine
Sursă imagine: www.hercampus.com
Îmi ridic ochii spre munți... De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile și pământul.  Da, El nu va îngădui să ți se clatine piciorul.  Cel ce te păzește nu va dormita.
Psalmul 121: 1-8
Se zice că ce nu te doboară te face mai puternic; se zice că soarele e mai strălucitor după ce trec norii de furtună; se zice că este nevoie să vezi și fața urâtă a lucrurilor pentru a putea înțelege frumosul. 
Nu zice nimeni ce se întâmplă în acest proces de transformare, nu zice nimeni cum e când ți se sfarmă sufletul în bucățele și îl găsești pe undeva pe jos făcut zdrențe.  Nu prea stă nimeni să urmărească ce se întâmplă de fapt cu omida atunci când aceasta se transformă într-un fluture. Nu-i poate nimeni cântări durerea și totuși, toți observăm frumosul de după. 
E greu să fii transformat. Nu e ușor să ia cineva dalta și să te modeleze, pentru că atunci te doare iar durerea nu e pe placul nimănui. Cărui om îi place durerea?  …