vineri, 13 noiembrie 2015

Micuța Mini

Micuța Mini, a fost o cățelușă, cățelușa mea.

Mini a murit și m-am gândit că eu ar trebui să o amintesc. M-am gândit că ea nu ar trebui să fie uitată, pentru că deși pentru unii e poate doar un cățel, ea m-a făzut să zâmbesc.  M-a urmărit din momentul în care am intrat pe poartă și până în momentul în care am intrat în casă. A venit veselă când am strigat-o, pentru că s-a bucurat să mă vadă.  

O să îmi fie dor de ea. Dor de  felul în care își apărea mâncarea, pentru că deși era micuță era chiar foarte rea când venea vorba de mâncare. Era pofticioasă, așa ca mine. 

Mini a fost cățelușa mea și m-am gândit că nimeni nu a iubit-o mai mult decât am iubit-o eu, așa că o amintesc aici, ca atunci când timpul va trece, și poate voi uita de ea să citesc aceste rânduri și să mi-o reamintesc.

Cred că animalele iubesc mai mult decât oamenii, ar sta lângă tine mereu. 





Un comentariu:

Lasă gândurile tale aici...

Share button