vineri, 10 august 2012

Credinţa

Ce părere aveţi despre afirmaţia :" aş crede dacă aş avea dovezi"?
Să ai credinţă înseamnă tocmai să crezi în ceva ce nu poate fi dovedit, în ceva ce nu este capabil să fie explicat, în ceva ce nu se vede.
O definiţie a credinţei o găsim şi aici "Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite , o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd."Evrei 11:1
Nu poţi să spui:" cred pentru că am dovezi" pentru că atunci nu ar mai fi vorba de credinţă ci de raţiune. Voi ce părere aveţi?

32 de comentarii:

  1. in mare parte folosesc treaba "aş crede dacă aş avea dovezi" dar nu pot sa nu zic ca am si eu anumite "credinte". Am observat ca esti credincioasa asa ca nu vreau sa continui cu subiectu acesta :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. de ce? pentru ca o sa existe puncte diferite de vedere? fiecare cu ideea lui...

      Ștergere
  2. Eu spun despre acei oameni că sunt nebuni.De ce?Pentru că nici eu nu le văd mintea,iar ei spun că o au.Dar eu nu o văd.Deci nu cred că au minte dacă nu am dovezi(vizibile).

    RăspundețiȘtergere
  3. Bineinteles, din moment ce crezi nu mai ai nevoie de dovezi. Si mai bine ai credinta si, chiar daca(presupunand prin absurd) Dumnezeu nu exista, nu pierzi nimic, pentru ca timpul irosit la rugaciune ti-a dat macar mai multa incredere in tine. Dar daca nu crezi, esti un ateu inrait si aflii mai apoi ca Dumnezeu exista, atunci ti-ai pierdut cu adevarat sensul vietii...

    Dee.

    RăspundețiȘtergere
  4. Necredinta spune “as crede daca as avea dovezi”, dar fericit este tocmai cel ce a crezut si nu a vazut, cum am crede ca exista Dumnezeu daca asta ar insemna doar sa-L vede pe El? Asa cum pe El il cunoastem prin creatie, prin lucrarile Sale minunate in vietile noastre, la fel este si cu credinta. Ce se vede nu se mai poate nadajdui, asa ca, credinta nu depinde de ceea ce este palpabil, vizibil; a fi credincios inseamna ca, desi vin peste tine probleme fara aparenta rezolvare, tu crezi ca Dumnezeu le foloseste spre binele tau, desi acum vezi doar esecul din acea situatie.
    Multe salutari, Lavinia!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multe salutari si tie, si multumesc pentru vizita!>:D<

      Ștergere
  5. Ai dreptate ..cand crezi ceva nu ai nevoie de dovezi

    RăspundețiȘtergere
  6. Sunt de acord ,credinta vine din noi din suflet ... si nu trebuie dovedita,poate unele fapte care le savarsim trebuie dar chiar si atunci daca avem cu adevarat credinta le vom intelege.Mi-a placut mult. >:D<

    RăspundețiȘtergere
  7. Dovada e o certitudine.Credinţa repreintă siguranţa în ceva ce nu pare a fi real.

    RăspundețiȘtergere
  8. "Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide, că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide." (Ev. Matei 7:7-8)
    "Daca Dumnezeu nu exista si tu crezi ca exista, atunci nu ai pierdut nimic; dar daca Dumnezeu exista si tu cezi ca nu exista, ai pierdut totul".(Blaise Pascal)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. imi place mult citatul si versetul de asemenea :)

      Ștergere
  9. ”Cred dacă am dovezi” nu mai e credință, e acceptare, zic eu.
    Multe salutări și un weekend frumos! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si eu zic la fel.
      weekendul a trecut dar iti urez o zi frumoasa!
      multumesc!

      Ștergere
  10. Ai un premiu la mine pe blog :)
    http://princredinta.blogspot.com/2012/08/premiu-si-o-mica-intrebare.html

    RăspundețiȘtergere
  11. Einstein ar trebui adus in discutie;)) Credinta e ceva subiectiv si are diferite forme la fiecare, eu pot crede in ceva ce nu poate fi explicat, tu poate nu in acelasi fenomen, dar si tu crezi in ceva, la urma urmei toti avem credinta si perceperea realitati asa cum este e tot un act de credinta. Cum spunea un mare profesor de la un institut de astrofizica "ceea ce vedem noi nu e nici de departe asa, ceea ce ne ramane pentru a ne percepe lumea e credinta."

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. te referi la acel dialog prin care a demonstat existenta lui Dumnezeu?
      imi place vorba profesorului tau, si imi place si cum gandesti. ai dreptate, pana la urma toti cred in ceva.

      Ștergere
  12. cred ceea ce vad atat nimic mai mult !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. atunci ai nevoie de dovezi, deci nu mai e credinta.

      Ștergere
  13. Stii tu . Cand face cineva accident si scapa nevatamat , crezi ca a scapat teafar din cauza "norocului" ???? Bineinteles ca nu , dar unii oameni nu-si dau seama ca Dumnezeu a facut in asafel sa-ti mai dea o sansa . . .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. frumos exemplu. din pacate nu-si dau seama.

      Ștergere
  14. Mie nu imi trebuie ,,dovezi" , mie D-zeu mi-a dovedit foarte multe lucruri.Cred in EL pentru ca (virgula) CRED. Cred in Dumnezeu mai mult decat cred in mine !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sa stii ca e mai bine sa crezi in El mai mult decat in tine si sa nu te bazezi numai pe intelepciunea ta. vei avea numai de castigat!

      Ștergere
  15. Un raspuns interesant al lui Albert Einstein cu privire la Credinta si Crestinism vs. Stiinta…
    Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…
    Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare.
    Esti crestin, nu-i asa, fiule?
    Da, dle, spune studentul
    Deci crezi in Dumnezeu?
    Cu siguranta
    Dumnezeu e bun?
    Desigur, Dumnezeu e bun.
    E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
    Da
    Tu esti bun sau rau?
    Biblia spune ca sunt rau.Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca.
    Da, dle. As incerca.
    Deci esti bun.
    N-as spune asta.
    Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…
    Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
    El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?
    Studentul tace.
    Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
    Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
    Pai…, da, spune studentul
    Satana e bun?
    Studentul nu ezita la aceasta intrebare “Nu”
    De unde vine Satana?
    Studentul ezita. De la Dumnezeu.
    Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
    Da, dle.
    Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
    Da
    Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
    Din nou, studentul nu raspunde.
    Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
    Studentul se foieste jenat.
    Da
    Deci cine le-a creat?
    Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
    Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
    Da, dle profesor, cred.
    Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus?
    Nu, dle. Nu L-am vazut.
    Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
    Nu, dle, nu l-am auzit.
    L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu?
    Nu, dle, ma tem ca nu.
    Si totusi crezi in el?
    Da.
    Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
    Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
    Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.

    RăspundețiȘtergere
  16. Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
    Dle profesor, exista caldura?
    Da
    Si exista frig?
    Da, fiule, exista si frig.
    Nu, dle, nu exista.
    Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
    Studentul incepe sa explice.
    Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii.
    Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei.
    Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.


    RăspundețiȘtergere
  17. Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
    Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
    Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
    Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.
    Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
    Dle profesor vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
    De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite?
    Poti explica in ce fel?
    Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
    Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
    Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
    Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
    Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. Nu predate studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
    Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
    Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
    Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu….
    Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul?
    Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
    La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.
    Profesorul s-a asezat.
    PS: Studentul era Albert Einstein.
    Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta in 1921….

    RăspundețiȘtergere

Lasă gândurile tale aici...

Share button