joi, 3 noiembrie 2011

Un zambet de copil...

Deseori ne este atat de usor sa fim ingrijorati, sa fim tristi, obositi si apasati  si gasim atat de mult timp pentru a face aceste lucruri si pentru a le acorda o atentie deosebita, dar, de foarte putine ori ne gasim timp sa zambim, sa rasuflam, sa iubim, sa iertam, sa simtim viata...De prea putine ori ne facem timp sa privim soarele, sa simtim vantul, sa ne jucam printre fosnetul frunzelor. Sau poate chiar deloc...


Cand a fost ultima oara cand le-ai spus persoanelor de langa tine cat de mult le apreciezi? Cand a fost ultima oara cand ai spus un: "multumesc", sau un: " cu placere" poate pentru cineva chiar conteaza.Cand a fost ultima oara cand te-ai trezit uitandu-te la cer si admirand peisajul?


Acestea sunt lucruri marunte, nimeni nu are timp pentru ele, noi avem timp doar pentru lucrurile importante cum ar fi ingrijorarea ,teancurile de hartii, cearta...Dar eu azi vreau sa va spun ca exista totusi niste fiinte zambitoare care se bucura cu adevarat de viata, acestia sunt copiii, luati exemplu de la ei!

13 comentarii:

  1. Când sunt între copii mă simt cea mai rea ființă!
    Ei chiar știu să se bucure cu ceea ce le-a dat Dumnezeu.
    Copiii sunt raze care pătrund în camerele noastre reci, neaerisite, pline de praf și tot mai mici.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai perfecta dreptate,copii sunt cei care ne pot invata foarte multe....:))daca i-am asculta lumea aceasta cu siguranta ar fi mult mai buna!Bulgare de lumina, sa ramii copil mereu,sufletul tau sa nu cunoasca decit bucuria!

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. ZAMBET DE COPIL

    Oricât de lungă este viaţa
    Şi-oricât de bătrân ai fi,
    Mereu vei trece peste toate
    Si vei trăi clipa din plin
    Purtând un zâmbet de copil.
    Poţi trece munţi,
    Poti trece văi,
    Necazuri, supărări vor piere
    Atunci când sufletul tău cere
    S-arăţi un zâmbet de copil.
    Opreşte-te, priveşte-n jur
    Observi cum lumea-uşor se stinge?
    Sub presiune şi necaz
    Sub criza ce pe toţi atinge…
    Tu nu fugi nepăsător
    Ajută oamenii să spere
    Oferă-un zâmbet ce nu piere
    Un zâmbet de copil...din nou!

    RăspundețiȘtergere
  5. "Copiii,luati exemplu de la ei!"
    SUBSCRIU )

    RăspundețiȘtergere
  6. Toţi ne păstrăm copilul din noi undeva într-un colţ de suflet, poate că ar trebui să îl ascultăm mai des...

    RăspundețiȘtergere
  7. @B.D. Ce cuvinte frumoase ai spus, dar nu trebuie sa te simti cea mai rea fiinta, si noi am fost copii...si suntem in suflet.

    @Stefix, multumesc!


    @MEGG55 multumesc pentru ganduri >:D<

    @Aldea Ciprian, mereu ma incanti cu o poezie :)

    @Anushka :)

    @MiiutaChan ar trebui.:)

    RăspundețiȘtergere
  8. Crescand placerile ne-au fost inlocuite treptat cu vicii ! Acum nu mai alerg in jurul blocului, stau pe banca si fumez !

    RăspundețiȘtergere
  9. Si daca nu ar fi viciile, tot nu ai mai alerga in jurul blocului.

    RăspundețiȘtergere
  10. Știu Lavi, dar aș vreau să am mereu sufletul la fel de pur ca al lor, însă e foarte greu(cel puțin pentru mine)!

    RăspundețiȘtergere
  11. "Acestia sunt copiii,luati exemplu de la ei !" minunat :x

    RăspundețiȘtergere
  12. un zambet de copil... plin de dragoste si inocenta. frumos

    RăspundețiȘtergere

Lasă gândurile tale aici...

Share button