miercuri, 22 iunie 2011

Povestea jucariilor!

Fiecare jucarie isi are povestea ei, insa eu am sa va spun povestea jucariei mele.Jucaria mea era un ursulet mare de plus pe care il imbracam adeseori cu hainele mele. Era un ursulet caruia ii placea sa imi asculte povestile si pe care il strangeam tare tare in brate :"> atunci cand lacrimile invadau oraselul meu fericit. Acum ursuletul meu sta singur in camera de oaspeti parca asteptand ca cineva sa vina sa il mai stranga odata in brate, dar  eu nu mai am nevoie de el...
Poate va  ganditi  ca astazi sunt mare si nu-i mai pot spune povestile mele, insa nu acestea este raspunsul. Eu am renuntat la el, insa am gasit pe Cineva care stie sa-mi aline durerea mai bin ca oricine, am gasit pe Cineva care ma iubeste neconditionat, si ma asculta oricand, nu e niciodata prea ocupat pentru mine, eu l-am gasit pe Dumnezeu, si i-am deschis usa inimii mele , l-am lasat sa imi fie mai mult decat Dumnezeu, sa-mi fie prieten, nu vrei sa faci si tu la fel?

13 comentarii:

  1. Ba clar vreau >:D<
    Si daca ma gandesc bine...jucaria mea preferata era tot un ursulet...primit de la tata...era umplut cu ceva tare asa :))) dar era preferatul meu :">

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte putini dintre bloggeri aduc aminte in postarile lor despre Dumnezeu!

    RăspundețiȘtergere
  3. ~Denisaa eu mereu am adus aminte de Dumnezeu doar ca in ultima vreme am avut o stare mai aiurea...
    ~Flyerboy cred ca fiecare a avut cate un ursusulet:))

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu am avut un iepuras, dar ai dreptate. Dumnezeu este un prieten mult mai devotat :X

    RăspundețiȘtergere
  5. Poate ca Dumnezeu este ascuns in jucarii, pentru copilasi:].

    RăspundețiȘtergere
  6. ~ganduri.aruncate.pe.net. nu stim niciodata unde este ascuns El :) e peste tot :)

    RăspundețiȘtergere
  7. :)foarte frumos eu l-am avut pe cocolino:D:) imi place blogul...

    P.S. am reusit sa gasesc pana la urma blogul tau:d ieri nu am avut net abea acum a venit...

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu in sensul ca simt nevoia sa am joc cu ele ,ci sa am uit la ele ,sa imi amintesc ce mult au insemnat pentru mine,trebuia sa specific ca sa nu se inteleaga altceva.

    RăspundețiȘtergere
  9. Ce frumos! Cand suntem mici jucariile ne sunt cei mai buni prieteni ,iar asta ne face sa ne descoperim bunatatea fata de "persoanele " la care tinem ,dar si rautatea atunci cand le rupem captuseala si le scoatem puful ,cu toate astea dupa ce ne stricam intentionat sau nu o jucarie incepeam sa plangem ,eu inca mai am cateva din jucariile vechi ,imi place sa ma uit la ele.Chiar daca spui ca tu nu mai ai nevoie de ele ,eu uneori mai am ,imi dau seama cat de fericita eram atunci si singura grija a mea era cu ce sa imi imbrac papusile.

    RăspundețiȘtergere
  10. Intr-adevar:]
    E ascuns peste tot...
    insa copilasii il vad in jucarii si in joaca, in tot ceea ce e frumos si superb pentru ei:].

    RăspundețiȘtergere
  11. ~Azucena, si mie mi-ar placea asa, insa nu mai am decat ursuletul din jucarii:D
    ~Adda, cocolino:>
    ~ganduri.aruncate.pe.net. da, e frumos:X dar oare il vad toti asa?

    RăspundețiȘtergere

Lasă gândurile tale aici...

Share button