miercuri, 26 ianuarie 2011

Intre durere , speranta si iubire...

Nu stiu cu ce sa incep, nici macar nu stiu de ce incerc sa scriu pentru ca mintea mea  e practic goala, doar inima e plina de dezamagire...
Dar nu despre dezamagire vreau eu sa scriu, ci despre lucrurile pe care le avem si pe care trebuie  sa le pretuim pentru ca nu se stie pentru cat timp la vom avea. 
Spunem de multe ori vorbe care dor persoanelor carora le suntem dragi si uitam ca de fapt trebuie sa le pretuim pentru ca nu se stie pentru cat timp le vom avea alaturi de noi. De multe ori amanam sau spunem in graba un " te iubesc!" iar atunci cand realizam ca este prea tarziu regretam. De ce oare facem asa?

14 comentarii:

  1. dupa parerea mea,noi,oamenii,facem asta pt ca nu gandim...eu am trait o asa experienta si mi-am pierdut o prietena draga:(...dar...asta e!:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte frumos scris...
    Si foarte adevarat!
    Dar eu sincer regreet ca a trebuit sa dau cu capul de zicala''Pretuieste pana nu e prea tarziu''!:|

    RăspundețiȘtergere
  3. Alege speranta! Apoi iubirea va veni singura, iar durerea va pleca infranta.
    Dumnezeu sa te binecuvanteze scumpa mea Lavi!

    RăspundețiȘtergere
  4. De ce oare facem asa? ♥
    Deorece majoritate sunt indiferenti total de ceea ce se petrece in jurul lor...sint cu ochii inchiwi si nu le pasa de nimeni)bravo bn spus♥

    RăspundețiȘtergere
  5. Ma mandresc cu faptul ca nu am spus niciodata "te iubesc" fara sa simt cu adevarat asta :)

    RăspundețiȘtergere
  6. o intrebare buna...

    nu m-am gandit niciodata la asta,desi nu am spus niciodata nimanui un "te iubesc"...

    RăspundețiȘtergere
  7. Da ... ma gandesc la intrebarea ta si nu pot sa gasesc raspunsul. De fapt ... cred ca e o mare problema daca se intampla asa.

    RăspundețiȘtergere
  8. Pentru ca nu stim sa pretuim cu adevarat ceea ce e de pret. Ne dam insa seama cand e prea tarziu.
    Ai scris cuvinte putine, dar de calitate si cu greutate. Asta e frumusetea articolelor tale. Scrii pe scurt si cu greutate.

    RăspundețiȘtergere
  9. Esti multumit cu faptul ca respectivul va ramane acolo mereu, asa cum traiesti viata ca si cum ai trai vesnic, fara sa te gandesti ca vei muri. Iti trece prin minte, dar nu simti asta, decat in anii de pensie.

    Atunci cand pierzi sau esti pe cale sa pierzi totul, iti pica fisa ca e trecator, si nu vesnic, iar atunci esti pregatit sa faci orice pentru a ramane langa tine... orice e pe cale sa plece.

    Don't take anything for granted.
    Memento mori.

    RăspundețiȘtergere
  10. hello!dragut blogul.tine-o tot asa! ms ca urmaresti LIVE IT IN STYLE.
    astept parerile si propunerile tale,despre ce ai vrea sa mai vezi scris pe blog.pupici!

    RăspundețiȘtergere
  11. o parte din raspuns cred ca este orgoliul .. care inseamna rautate .. si cand Dumnezeu ne deschide mintea, atunci realizam ca am fost rai.si incercam sa indreptam lucrurile atunci cand este prea tarziu

    RăspundețiȘtergere
  12. poate pt faptul ca alergam dupa fericire, fara sa stim defapt ce e fericirea si ce ne poate aduce fericirea

    RăspundețiȘtergere

Lasă gândurile tale aici...

Share button